Străinătatea noastră cea de toate zilele

Pe strada Ismail staţionează un autocar gri „încărcat” cu moldoveni. Ultimele minute înainte de pornire. Doi copii, de aproximativ 7 şi respectiv 9 ani, au feţele triste şi îşi iau rămas bun de la cineva din interiorul autocarului. Lîngă ei e un bărbat de vreo 50 de ani, cu chipul ofelit. Autocarul a pornit şi imediat cel mai mic a început să plîngă, iar cel mai mare îl mîngîia, dar şi el gata să răbufnească, însă ochii săi roşii trădau lacrimile vărsate ceva mai devreme. Chiar şi bărbatul de 50 de ani a scăpat cîteva lacrimi, dar se vedea că încerca să fie puternic. M-am apropiat de un tînăr care se uita lung şi abătut în urma autocarului. L-am întrebat unde pleacă autocarul şi acesta, privindu-mă cîteva clipe parcă dezbătut de la un proces de profundă interiorizare, mi-a răspuns că pleacă spre Italia.

Peste cîteva ore am plecat la cineva din apropiaţi la care a decedat copilul în ziua cînd s-au întors acasă după mai mulţi ani de străinătate plină de amărăciune, greutăţi, umilinţe şi evenimente dramatice. Ce mi-a spus acea rudă, cu lacrimi în ochi, a fost pentru mine o adevărată confesiune, dar din toate acele lucruri pe car ele-am auzit, unele mi-au atras atenţia în mod deosebit: „Europa ne ia tot ce avem mai frumos (nota autorului –  copiii)… Chiar dacă voi ajunge să mănînc mămăligă, voi rămîne pe pămîntul meu…Să nu pleci, auzi? Să nu pleci niciodată, cît de umiliţi sunt moldovenii noştri în străinătate”. Acestea sunt doar cîteva frînturi din durerea unui moldovean care a fost peste hotare şi a trăit momente groaznice.

Aceste evenimente, care s-au petrecut în aceeaşi zi, m-au făcut să mă gîndesc mult mai serios asupra problemei emigrării moldovenilor peste hotare. Avantajul este şansa unui trai mai îndestulat (nu decent, pentru că decenţa nu se măsoară după nişte criterii universal valabile) cu mîncare mai multă şi mai scumpă (nu neapărat mai calitativă), cu haine de firmă, cu maşini de lux şi apartamente/case reparate/construite şi mobilate conform celor mai noi tendinţe. Deci avantajele sunt pur materiale, nimic mai mult această străinătate nu ne oferă. Cum spunea un prieten – acesta este  „pragmatismul stomacului”.

Dar care sunt dezavantajele? Răspunsul la această întrebare este mai greu de găsit, ori fiecare judecă conform sistemului său de valori, în măsura înţelepciunii şi intelectului său, se conduce de propriile viziuni asupra rostului vieţii. Totuşi, necătînd la cele enumerate mai sus, există dezavantaje observate de întreaga societate şi acceptate ca probleme majore, însă din păcate, la fel ca şi mine pînă astăzi, moldoveanul nu le bagă în seamă prea mult şi încearcă să nu îşi pună problema dată, prea des. Putem închide ochii şi să mergem înainte spre un dezastru demografic şi moral iminent, dar putem să ne oprim un pic şi să gîndim. Oare chiar nu suntem în stare să ne dăm seama că destrăbălarea copiilor a căror părinţi sunt plecaţi peste hotare este un criteriu al percepţiei greşite asupra necesităţilor primordiale ale unui copil? Străbunica mea, Dumnezeu să o ierte, avea grijă de una singură de 4 copii, în timp ce forţele sovietice o căutau pentru a fi dusă în Siberia împreună cu copiii săi. Atunci cînd a murit, bunica mea, în vîrstă de 14 ani, şi-a crescut cei 3 fraţi de una singură, fiind pe deasupra răsculăciţi. Deci problema noastră nu este sărăcia, ci lipsa educaţiei şi la cei care pleacă, dar şi la cei care sunt lăsaţi de părinţii emigranţi. Lipsa unei axe morale bazată pe nişte valori fundamentale, aceasta este problema noastră de bază. Noi nu mai vedem rosturile în ceea ce înaintaşii noştri, pînă nu demult, considerau fundamental pentru viaţa demnă a unui om.

Rîndurile de mai sus nu au fost scrise cu gîndul că imediat după citirea acestora, cineva din cei care vor să plece peste hotare „pentru o viaţă mai bună” se vor răzgîndi şi vor rămîne acasă lîngă cei dragi, lîngă părinţii săi sau lîngă copiii pe care urma să îi abandoneze, totuşi sperăm că experienţa altora, ne va învăţa să preţuim ce avem, nu ceea ce ne dorim să avem. Străinătatea noastră cea de toate zilele, genericul emigraţiei moldoveneşti.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s