Tag Archives: românism

Patrioţi de serviciu (I)

Putem împărţi societatea moldavă în 3 categorii de cetăţeni:

–          Cetăţenii care îşi urăsc ţara (a nu confunda „ţara” cu „statul”)

–          Cetăţenii care îşi iubesc ţara

–          Cetăţenii care se declară patrioţi atîta timp cît în ţară le este bine şi comfortabil.

Interesant este că valabilitatea împărţirii societăţii după aceste criterii, este aceeaşi şi în cazul în care ei se consideră români şi în cazul cînd se consideră moldoveni. În cele ce urmează, vom vorbi despre a treia categorie de cetăţeni identificată de noi.

Citește în continuare

Lupta sistemelor – partea IV(II)

citiţi mai înainte – Ortodoxia şi Românismul – I

ORTODOXIA şi ROMÂNISMUL – II

Motto: „Biserica Ortodoxă este mama poporului român”
(Mihai Eminescu)

Dar de ce e important ca neamul românesc care oscilează între Est şi Vest să îşi cunoască ROSTUL său ortodox? Răspunsul e mai simplu decît ar putea să pară la prima vedere: pentru ca aflîndu-se la răscruce de lumi, să nu îşi pardă identitatea aşa cum nu a făcut-o nici în timpurile cînd barbarii cutreierau aceste teritorii, lucru care (după cum zicea şi Eminescu în citatul prezentat mai sus) se datorează Bisericii Ortodoxe, fapt pe care acesta nici nu permite a-l pune la îndoială. În contextual răscrucii Civilizaţiilor la care se află neamul nostru, pericolul iminent este împrumutarea formelor fără discrernămînt, lucru care se întîmplă şi acum este mai intens ca niciodată. Citește în continuare

Lupta sistemelor – partea IV(I)

Lupta sistemelor – partea I, partea II, partea III

ORTODOXIA şi ROMÂNISMUL  – I

Motto: “Ridiculizaţi tradiţiile adversarilor. Discreditaţi-le luminătorii de conştiinţă.”

(Sun Tzu, „Arta Războiului”)

În celelalte părţi am vorbit despre ROST încercînd să dăm o definiţie cît mai exactă şi cît mai clară a ceea ce presupune acesta. În această parte vrem să vorbim despre legăturaabsolut organică şi naturală dintre ROMÂNISM şi ORTODOXIE. Adesea, mulţi din cei care îşi spun „români”, chiar dacă sunt ortodocşi după botez şi chiar dacă de Paşte sau de Crăciun merg la Biserică, nu pot lega, fie din necunoaştere, fie din nedorinţă de a cerceta şi de a înţelege, rolul Ortodoxiei în apariţia şi perpetuarea poporului român. Nu vom face lecţii de etno-geneză pentru că astfel de discuţii sunt interminabile ci vom aborda problema strict logic şi apelînd la „luminătorii de conştiinţă” pe care i-a „produs” neamul românesc. Vom apela la ei atît ca la nişte exemple de viaţă cît şi la scrierile ce au rămas după ei.

 

Citește în continuare

Fenomenul „BPR” (Basarabia Pămînt Românesc)

Dependenţa economică şi politică a Republicii Moldova faţă de factori externi, chiar dacă pare fatală pentru noi, este doar o premisă care duce la crize şi tulburări sociale dar nu e primordială în sinucigaşele procese ce au loc în Basarabia. Adevărata problemă se află în chiar conştiinţa individuală şi colectivă a societăţii statului. În Republica Moldova, divizarea pe principii etnice ajunge să se asemene tot mai mult cu „ghetouri etnice”; nu există o conştiinţă unică pe principiul cetăţenesc (ceea ce demonstrează, de altfel, cît de artificial este acest principiu; dar aceasta, deja, e o altă problemă). Observăm două cauze mari care ne-au adus în situaţia dată: Citește în continuare

Lupta sistemelor – partea III

Lupta sistemelor – partea I şi partea II

Cum să distrugi un popor?

motto: „Orice are bun convinge-l că e rău; orice are rău convinge-l că e virtute”

I. Primul pas este să definim noţiunea de „popor”. Un popor este o entitate formată dintr-un etnos sau mai multe, care sunt unite, în primul rînd, prin caracterestici de ordin spiritual şi cultural.  Deci putem spune că poporul este o entitate spiritual-culturală (Civilizaţia este o entitate strict spirituală). Procesele ce au loc în cadrul unui popor sunt mult mai complicate de cît în cadrul unui etnos şi poporul tinde să propună modele civilizaţionale şi este capabil să le producă. Aceste modele sunt forme şi fonduri inspirate din esenţa poporului şi valabile la nivel de civilizaţie ca o cale pe care poate să meargă întreaga civilizaţie. La nivel de percepere populară, poporul este o entitate formată din indivizi cu aceleaşi concepţii spirituale şi culturale şi cu aceleaşi aspiraţii şi gîndire; deci un grup (obşte) care urmăreşte nu interesul individual ci interesul obştesc. Citește în continuare

Familia, Statul, Valori

În cele ce urmează nu îmi propun o analiză demografică minuţioasă şi nici nu îmi asum rolul de cercetător. Mai curînd va fi o încercare de a arăta conexiunea între Familie, Stat şi Valori.
Un Stat, conform legii strămoşeşti sau încă numită lus sangvinus (distingem lus sangvinus şi legea pămîntească) este creat de naţiune. Acesta, la rîndul său, îşi asigură resurse datorită Familiei. Dacă o Familie produce puţini oameni atunci statul va fi unul sărac în resurse umane, dacă produce mulţi copii, respectiv bogat. Ceea ce face ca o familie să nască cît mai mulţi copii sunt nu necesităţile statului ci valorile care îi impun individului să se comporte într-un fel anume căci, dacă, individul nu va avea bază spirituală pentru un anumit comportament, el nu va putea diferenţia răul şi binele în general, şi răul şi binele pentru statul său, în particular, care îi va asigura continuitatea neamului şi a valorilor pe care le împartăşeşte. Necesităţile statului sunt direct şi obligatoriu subordonate valorilor naţiunii şi atunci cînd naţiunea este educată în spiritul necesităţii existenţei statului, indubitabil, naţiunea va crea cît mai mulţi reprezentanţi a ei spre edificarea statului. Citește în continuare

Temple

Mă uitam pe youtube la un video montat din fotografiile mănăstirii Noul Neamţ care arătau distrugerile suportate din cauza sistemului comunist sovietic şi mă gîndeam, oare dacă astăzi asistăm la ridicări de biserici în regiunile de răsărit ortodoxe, totuşi societatea noastră e sănătoasă din punct de vedere duhovnicesc? Nu îmi pot lua sarcina de moralizator sau învăţător, dar ca şi orice om am dreptul (ştiu că sună cam liberal :D ) sau mai curînd, sunt obligat să cuget asupra problemelor cu care se confruntă neamul ortodox, în general şi neamul românesc, în particular. Citește în continuare